Ai fost vreodată în situația în care te-ai trezit molfăind o pungă de chipsuri fără să-ți dai seama când ai desfăcut-o?
Sau ai simțit o nevoie aproape irezistibilă de a devora o prăjitură, deși ai luat prânzul cu doar o oră înainte?
Dacă da, nu ești singur/ǎ.
Creierul nostru este un regizor mai priceput decât credem, și, uneori, scenariul pe care ni-l impune este despre pofte, nu despre foame.
Am discutat deja despre faptul cǎ avem fiecare dintre noi o relație cu mâncarea. Dacă mănânci emoțional, primul pas absolut necesar este să recunosti existența acestei relații nesănătoase cu mâncarea.
Am detaliat intr-un articol anterior un mini-ghid practic pentru cei care doresc să-și redefinească relația cu mâncarea, sa aibǎ o relație cât mai sanatoasǎ. Iatǎ articolul:
Mâncarea nu este dușmanul tău, dar nici singura ta soluție pentru problemele emoționale.
✅ Prin conștientizare, identificarea declanșatorilor, a emotiilor, gestionarea corectǎ a acestora și dezvoltarea unor strategii alternative de coping, poți transforma relația ta cu mâncarea într-una sănătoasă și echilibrată.
Şi iți poți recâștiga, astfel și stima de sine, atât de greu încercatǎ si doborâtǎ de vocea aia interioarǎ, criticǎ, ce iți spune cǎ “nu ești în stare sǎ…diverse”.
Un pas esențial este identificarea factorilor declanșatori
Adicǎ acele stǎri, contexte și emoții ce îți declanșeazǎ un episod de mâncat emoțional și în articolele de mai sus ți-am redat deja unele exerciții și practici utile.
🛠️🔬🗜️⛏️⚒️
În conținutul de mai jos vei găsi încă un instrument foarte util pentru conștientizarea și identificarea cât mai corectă a unei categorii de declanșatori care te împing să deraiezi de pe traseul stabilit de tine pentru o viață mai sănătoasă și împlinitoare:
“Comfort Food” = cǎlcâiul lui Ahile.
Comportamentul nostru alimentar nu este o simplă reacție la foame.
Nu e ca și cum stomacul dă un semnal de alarmă și noi, ca niște roboței disciplinați, ne ridicăm să mâncăm exact atât cât avem nevoie.
Creierul nostru este, de fapt, un manager destul de haotic, care jonglează între
👉 semnale reale de foame,
👉 emoțiile noastre și
👉 tentațiile din jur.
În loc să funcționeze ca un mecanism bine reglat, se comportă mai degrabă ca un comitet plin de voci contradictorii, fiecare având propria agendă.
Dar…de ce uneori câștigă Croissantul în fața salatei sau o portie de paste in fata unei fripturi cu legume?
Cum ne alegem „Mâncarea de Recompensă”
Am stabilit deja că nu mâncăm doar pentru a ne hrăni.
Dacă ar fi așa, am trăi într-o lume în care oamenii ar ronțăi morcovi de plăcere și ar tresări de bucurie la vederea unei salate.
Şi asta îmi aduce aminte de ce zice Valentin Bunea într-un articol:
Dacă vezi o poză cu o femeie care râde la o salată, fugi cât de tare poți!
Am detestat întotdeuna pozele cu femei care râd la salată.
Doamnelor, cine mama dracu râde de fericire la niște frunze sau la ideea de a ține dietă?
Am râs copios. 😆🤣🤣
Dar realitatea este că unele alimente ne atrag magnetic, iar poftele noastre au mai mult de-a face cu emoțiile si senzatiile decât cu foamea reală.
👉 Aici intervin alimentele declanșatoare – acele produse care, în loc să ne sature fizic, ne „hrănesc” emoțional. Sunt acele alimente pe care le căutăm obsesiv în zilele grele, pe care le asociem cu recompense sau care ne amintesc de momente de confort.
Ce sunt alimentele declanșatoare și de ce le dorim atât de mult?
Alimentele declanșatoare sunt, în general, bogate în zahăr, grăsimi și sare – exact combinația care face creierul nostru să explodeze de fericire și să ceară „încă o porție”.
Dar de ce tindem să le mâncăm în exces? ❗️
🔸 Pentru ca atunci când combini cele trei elemente – zahăr, grăsimi și sare – obții alimente care hack-uiesc sistemul nostru de supraviețuire și ne fac să le dorim mai mult decât orice altceva - aici revin cu un articol separat, mai detaliat.
Zahar = energie disponibilǎ acum pentru noi
Grǎsimi = energie stocatǎ
Sarea = mineral vital pentru supraviețuire
🔸 Pentru că ne-au fost „premii” în copilărie
Dacă ai fost crescut cu ideea că „Dacă termini tot din farfurie, primești desert!”, creierul tău a asociat dulciurile cu reușita și recompensele.
🔸 Pentru că sunt o sursă rapidă de confort
O înghețată după o zi grea sau o pungă de chipsuri după o ceartă funcționează ca o pătură emoțională. Nu îți rezolvă problema, dar te face să te simți mai bine pe moment.
🔸 Pentru că ne dau iluzia controlului
Când viața pare haotică, alegerea de a deschide o ciocolată sau a mânca o prăjitură ne oferă senzația că deținem măcar un mic control asupra lucrurilor.
Când plăcerea devine automatism
Evident, nu e nimic greșit în a mânca o prăjitură sau o pizza ocazional.
Problema apare atunci când nici măcar nu mai alegem conștient, ci acționăm pe pilot automat.
Termini un pachet întreg de biscuiți și nici nu ți-ai dat seama?
Sau ai deschis frigiderul „doar ca să vezi ce e pe acolo” și ai sfârșit devorând jumătate din conținut?
Acestea sunt semne că alimentele declanșatoare ne controlează, nu invers.
Cum recunoști alimentele tale declanșatoare?
Aceste alimente diferă de la o persoană la alta.
Unii sunt hipnotizați de ciocolată, alții de pizza, alții de covrigeii crocanți sau de o pudding.
Dar ceea ce au toate în comun este faptul că ne oferă o satisfacție imediată.
✅ Dacă nu ai putea rezista unui anumit aliment, chiar dacă ai mâncat suficient, acela este un aliment declanșator.
✅ Dacă ai tendința să-l mănânci atunci când ești stresat, trist sau obosit, e clar că joacă un rol emoțional în viața ta.
✅ Dacă după ce îl consumi ai un moment de regret sau vinovăție, e posibil să fie mai mult decât „doar un moft”.
Mai jos ai un super exercițiu ce te poate ajuta în acest context.
